"Dragă cititorule! Nu uita că în fiecare clipă la uşa inimii tale bate Domnul Iisus şi bate şi diavolul. Stă în voia ta să tragi zăvorul pentru unul sau pentru altul. Din două trebuie să alegi una, căci „nimeni nu poate sluji la doi domni: şi lui Dumnezeu şi lui Mamona“ (Matei 6, 24).
Diavolul bate şi El la uşa inimii noastre. El stă la uşă ca un hoţ şi duşman. El ar sparge uşa, dar n-are putere, de aceea se apropie şi el cu vorbe dulci şi ispititoare.
El bate la uşă cu fel de fel de şoapte şi ispite viclene, el bate la uşă cu toate plăcerile şi desfătările acestei lumi. El bate la uşă cu stăruinţă şi ascultă îngrijorat, să nu-şi piardă prada. Ochii îi scapără după prada dinăuntru.
Diavolul Îl imită pe Domnul Iisus. El stă şi bate la uşa inimii cu răbdare şi stăruinţă.
Numai că este o mică deosebire: pentru Domnul Iisus, uşa inimii se deschide mai greu. De multe ori Domnul Iisus bate la uşă ani de zile până când omul îi deschide.
Însă, vai, satan ciocăneşte numai o singură dată, şi uşa îndată i se deschide. Iar când i-ai deschis uşa lui satan, atunci el intră triumfător şi se face stăpân şi poruncitor în casa sufletului tău, iar tu te faci sluga şi robul lui. O, ce viclean mare e diavolul! El stă la uşă şi bate cu fel de fel de şoapte şi de înşelăciuni.
N-asculta, dragă suflete! N-asculta de şoaptele lui satan. Ţine-ţi uşa inimii încuiată şi închisă de tot în faţa lui satan. Gândeşte-te că fiecare ispită pe care o primeşti şi fiecare păcat pe care îl faci deschide o uşă pentru satan. Gândeşte-te neîncetat că satan se gudură mereu ca un câine pe la uşa inimii tale. Alungă‑l prin cuvintele Domnului Iisus: „Mergi înapoia mea, satan!
Cei mai mulţi creştini îşi pierd sufletul şi viaţa de veci tocmai pentru că îşi închipuie că pot sluji deodată şi lui Dumnezeu şi diavolului. Noi, oamenii, n-avem în această lume o altă slobozenie şi libertate decât a fi ori robii lui Dumnezeu, ori robii diavolului. O altă cale de mijloc nu este şi nici nu poate fi."
Diavolul bate şi El la uşa inimii noastre. El stă la uşă ca un hoţ şi duşman. El ar sparge uşa, dar n-are putere, de aceea se apropie şi el cu vorbe dulci şi ispititoare.
El bate la uşă cu fel de fel de şoapte şi ispite viclene, el bate la uşă cu toate plăcerile şi desfătările acestei lumi. El bate la uşă cu stăruinţă şi ascultă îngrijorat, să nu-şi piardă prada. Ochii îi scapără după prada dinăuntru.
Diavolul Îl imită pe Domnul Iisus. El stă şi bate la uşa inimii cu răbdare şi stăruinţă.
Numai că este o mică deosebire: pentru Domnul Iisus, uşa inimii se deschide mai greu. De multe ori Domnul Iisus bate la uşă ani de zile până când omul îi deschide.
Însă, vai, satan ciocăneşte numai o singură dată, şi uşa îndată i se deschide. Iar când i-ai deschis uşa lui satan, atunci el intră triumfător şi se face stăpân şi poruncitor în casa sufletului tău, iar tu te faci sluga şi robul lui. O, ce viclean mare e diavolul! El stă la uşă şi bate cu fel de fel de şoapte şi de înşelăciuni.
N-asculta, dragă suflete! N-asculta de şoaptele lui satan. Ţine-ţi uşa inimii încuiată şi închisă de tot în faţa lui satan. Gândeşte-te că fiecare ispită pe care o primeşti şi fiecare păcat pe care îl faci deschide o uşă pentru satan. Gândeşte-te neîncetat că satan se gudură mereu ca un câine pe la uşa inimii tale. Alungă‑l prin cuvintele Domnului Iisus: „Mergi înapoia mea, satan!
Cei mai mulţi creştini îşi pierd sufletul şi viaţa de veci tocmai pentru că îşi închipuie că pot sluji deodată şi lui Dumnezeu şi diavolului. Noi, oamenii, n-avem în această lume o altă slobozenie şi libertate decât a fi ori robii lui Dumnezeu, ori robii diavolului. O altă cale de mijloc nu este şi nici nu poate fi."
poezia apartine poetului Traian Dorz
sursa text:Oglinda inimii omului - Preot Iosif Trifa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu